L'elezzioni di l'ultimu 20D ci anu lasciatu una nova situazione in Spagna.
- Ùn ci hè micca un partitu cù a maiurità assuluta cum'è accadutu in quattru volte (u PSOE in u 1982 è u 1986 è u PP in u 2000 è u 2011).
- Ùn ci hè un partitu chì pò ghjunghje à a maghjurità assuluta accunsentendu cù partiti minuritarii cum'è accadutu in altre occasioni (u UCD in u 1979, u PSOE in u 1990, u 1993, u 2004 è u 2008 è u PP in u 1996).
- U vincitore è u vincitore anu menu sedi chè in tutte l'elezzioni precedenti.
- U terzu è u quartu anu più sedi chè in tutte l'elezzioni passate.
Ùn ci hè dubbitu chì stu scenariu hè interessante da un puntu di vista puliticu, postu chì i partiti anu da negocià sia per fà un guvernu sia per appruvà e lege. Tuttavia, in questu articulu avemu da analizà stu scenariu da un puntu di vista matematicu. L'idea hè di utilizà a teoria di u ghjocu, è in particulare i ghjochi cooperativi, per capiscenu a negoziazione.
Un ghjocu di coalition hè un ghjocu piuttostu peculiare: da una banda, i ghjucatori devenu cumpetenu trà elli cum'è succede in tutti i ghjoculi, ma, da l'altra banda, i ghjucatori anu da cooperà cù l'altri per vince. U più cumuni di sti ghjochi hè chjamatu a grande coalition è cunsiste in furmà una coalition majuranza per ottene a vittoria è distribuisce u premiu trà i ghjucatori. Chì ti sona ?
Riturnendu à u casu in manu:
In u primu votu, u candidatu presidenziale deve ottene una maiurità assoluta. In a situazione attuale, ci sò parechje opzioni:
In u sicondu votu, u candidatu presidenziale hà da ottene più voti favurevuli chè voti contru, per quessa chì l'astensioni entranu in ghjocu. In a situazione attuale, ci sò parechje opzioni:
Facemu qualchi ipotesi:
- I partiti anu da furmà una coalition chì vince l'investitura in u primu o secondu votu è pò fà un guvernu.
- A coalition chì ghjunghje à u guvernu uttene 100 punti (chì ponu rapprisintà pusizioni o misure) è li distribuirà trà i partiti chì l'anu furmatu.
- U partitu cù u più voti in a coalition hà da ottene a presidenza di u guvernu è, in cambiu, distribuirà i punti trà l'altri partiti in a coalition.
- Siccomu a pulitica hè guidata da l'asse sinistra-destra, andemu à escludiri coalizioni chì implicanu a participazione di i partiti più à diritta (PP è DiL) è di i partiti più à manca ( Podemos, ERC, IU è Bildu). . Pudete avà esse assicurati.
Videmu u casu di u primu votu :
- U PP pò cercà u sustegnu di u PSOE in cambiu di qualchì influenza. Quantu li duvete offre ? Ci hè parechje scelte: 1) Cunsiderendu chì u PP hà 123 sedi è hà bisognu di 53 sedi, u PP puderia mantene 70 punti è puderia offre à u PSOE 30 punti. 2) Cunsiderendu chì u PP hà 123 sedi è u PSOE hà 90 sedi, u PP puderia mantene 58 punti è puderia offre à u PSOE 42 punti. Comu avemu vistu in u restu di e coalizioni, sta seconda opzione hè più prubabile.
- U PSOE deve accettà una di queste offerte da u PP ? Se guardemu i numeri, hè chjaru chì micca. U PSOE pò avè più influenza s'ellu guida una coalition chè s'ellu si unisce à a coalition PP. Riturnà à u ragiunamentu precedente; Se u PSOE (90 seggi) forma una coalizione cù Podemos (69 seggi) è altri partiti (17 seggi), puderia pruvà à mantene 51 punti è offre à i so cumpagni 49 punti (39 à Podemos è 10 à l'altri).
- Chì pò fà u PP per caccià l'iniziativa di u PSOE ? A pulitica hè un ghjocu peculiare induve ci sò fattori ideologichi è u PP ùn pò mette in ghjocu a so megliu risposta : offre à Podemos più punti chè u PSOE. Allora u PP (123 seggi) hà l'opzione di offre una coalizione à Ciudadanos (40 seggi) è altri partiti (13 seggi), mantenendu 70 punti è offre 30 punti (23 à Ciudadanos è 8 à l'altri).
- Quale di sti coalizioni vinceria ? Ùn hè micca faciule di decide. Da una banda, u PSOE hà bisognu di u sustegnu di trà dui è quattru partiti totali 17 seggi (per esempiu, ERC è DiL o ERC, PNV, IU è Bildu). Per d 'altra banda, u PP hà bisognu di u sustegnu di almenu dui partiti totali 13 seggi (per esempiu, DiL è PNV). À a fine, sò i picculi partiti chì decidenu s'ellu hè furmatu a coalition PSOE- Podemos o a coalition PP-Ciudadanos, cusì ponu dumandà più punti di quelli chì anu dirittu per i so posti.
- Questu hè tuttu? Ci hè sempre una opzione : u PSOE puderia pruvà a coalition più difficiule cù Podemos è Ciudadanos. Per fà quessa, avissi da superà l'offerta di u PP à Ciudadanos. Dopu à e proporzioni, u PSOE duveria stà cù 45 punti è dà 35 punti à Podemos è 20 à Ciudadanos. Tuttavia, s'è vo vulete cunvince Ciudadanos almenu avete da dà li 24 punti è, dunque, dà Podemos 31 punti o mantene 42 punti. In u primu casu, Podemos puderia prutestà a mancanza di prupurzionalità, ancu s'è l'unica coalizione cù quale vincerà dipende ancu di u PSOE. In u sicondu casu, u PSOE averia spesu 58 punti per cunvince Podemos è Ciudadanos è, sorpresa, mantene i stessi punti chì u PP li hà prupostu un pocu fà.
Avete trovu stu ghjocu complicatu? Ebbè, s'ellu si tene in contu u sicondu votu hè assai peghju... Prima ci vuleria à sapè quantu costa un'astensione in proporzione à un sì. Allora ci vole à determinà quale hè u megliu ghjocu pussibule per ogni ghjocu. È infine avissimu da vede quale hè a coalition vincitrice. È a cosa più divertente hè chì sta coalition ùn pudia micca furmari o ancu furmassi è poi rompe.
U vostru parè
Ci sò qualchi normi per cummentà Se ùn sò micca rispettati, cunduceranu à l'espulsione immediata è permanente da u situ web.
EM ùn hè micca rispunsevule per l'opinioni di i so utilizatori.
Vulete susteneci ? Diventate un Patronu è uttene accessu esclusivu à i dashboards.