Guvernul dă frâu liber Legii formării profesionale

Consiliul de Miniștri a aprobat marți, la propunerea Ministerului Educației și Formării Profesionale, proiectul de Legea organică pentru organizarea și integrarea formării profesionale, dând astfel loc procesării sale parlamentare. Textul a fost prezentat în primă lectură în Consiliul de Miniștri din 15 iunie, când Isabel Celaá era încă ministru al Educației și FP.

Potrivit proiectului, care are o prognoză de impact bugetar de 5.474,78 milioane euro pe parcursul implementării acestuia în patru ani, se stabilește o ofertă modulară și flexibilă de Formare Profesională destinată studenților și lucrătorilor, (atât angajați, cât și șomeri) și comandată în itinerarii de formare care permit progresia prin cinci grade ascendente (A, B, C, D și E).

Această nouă structură facilitează, potrivit Ministerului, accesul la o gamă de formare de durată și volum diferit de învățare care cuprinde, în premieră, unități de formare sau „microformare” (Clasa A), până la titluri și cursuri de specializare (Clasele D și E).

El Nota A constituie cea mai mică ofertă din noul Sistem Naţional de Formare Profesională şi va duce la obţinerea a acreditarea parţială a competenţei. Trecerea tuturor acreditărilor parțiale de competență ale unui modul va presupune obținerea certificatului de competență profesională corespunzător sau a gradului B de pregătire, referitor la un modul profesional. În continuare, se stabilește gradul C, care reunește diverse module și duce la obținerea unui Certificat Profesional.

În ceea ce privește Clasa D, aceasta corespunde ciclurilor de pregătire de Formare Profesională și care va cuprinde un proiect intermodular, precum și inovare, cercetare aplicată și antreprenoriat. În cele din urmă, în Clasa E, vor fi integrate cursuri de specializare care vor dura intre 300 si 800 de ore. Cei care promovează un curs de specializare vor obține a Titlu de specialist (Grada Intermediara) sau Master Profesional (Grada Superioara).

FP DUBLĂ DE DOUĂ TIPURI

Toată oferta în cicluri de Clasele C și D va avea o dublă natură, adică va include o perioadă de pregătire în companii, și va fi împărțită în două tipuri: FP generală și FP intensivă.

Formarea Profesională Generală stabilește a timp în companie între 25% și 35% din durata totală a instruirii, și angajamentul companiei de a participa la până la 20% din conținutul și rezultatele învățării din curriculum.

În Formare profesională intensivă, pregătirea în companie va fi cel puțin una 35% din durata totală. În această modalitate, compania își va asuma dezvoltarea a peste 30% din curriculum. În plus, prevede un contract de formare între student și companie în termenii determinati de legislația muncii.

ACREDITAREA COMPETENȚELOR

Noua normă va reglementa relația dintre formarea profesională și învățământul universitar, facilitând proiectarea itinerariilor de antrenament care să permită deplasarea fără obstacole între cele două sisteme și în ambele sensuri. Textul are în vedere promovarea de noi modele de colaborare, proiecte comune sau schimbul de resurse și spații pentru a genera transferul de cunoștințe și schimbul de bune practici.

Proiectul de lege transformă, de asemenea, sistemul de acreditare a competențelor profesionale dobândite prin experiența de muncă și căile de formare non-formală. Textul întărește procedura permanent deschisă începută în martie anul trecut cu aprobarea Decretului Regal 143/2021.

Cu acest nou sistem, Ministerul anticipează asta peste trei milioane de oameni își pot acredita competențele în patru ani, când doar 300.000 au primit-o cu modelul anterior.

NUMAI 12% DIN STUDENTI SUNT DIN FP

În Spania, doar 12% dintre tineri sunt înscriși la formare profesională, comparativ cu 25% în OCDE și 29% în Uniunea Europeană. În plus, doar 25% din populația activă spaniolă are o calificare intermediară și 35% are o calificare scăzută.

Articol pregătit de EM dintr-un teletip de