A finale di a Copa Mondiale affronta oghje i squadre di Croazia è Francia, duie nazioni chì anu pruvatu à esse in cima in termini di football, ma, Cumu sò pulitichi ? Senza dubbitu, e sfarenze trà e duie nazioni sò, per dì u minimu, notevuli.
Croazia : da u cumunisimu à decennii d’egemonia di u centru-dirittu cristianu.
A nazione croata hà solu 27 anni di storia, è malgradu i so ligami cù u regime nazista In a prima mità di u seculu passatu (dopu à a scunfitta di u Regnu di Jugoslavia in u 1941, hè statu creatu u Statu Croatu Indipendente, chì era cunsideratu una estensione di u regime nazista), a Croazia hè stata custituita cum'è Statu sucialistu in u 1945 cum'è parte di a Seconda Jugoslavia finu à a caduta di l'URSS in u 1991. Trà u 1991 è u 1995, a Guerra di l'Indipendenza hà fattu nasce un veru massacru naziunale trà e truppe croate è iugoslave/serbe, finu à a firma di u trattatu di pace in u 1995, chì hà datu u nasu. L'attuale statu croatu cum'è una Republica, prima presidenziale, è dopu parlamentariu.
Elettorali, i decennii di chjusi cumunisti anu lasciatu u modu à l'alizzioni multipartiti in quale u Democraticu Cristianu HDZ hà sappiutu à vene à u putere è, da tandu, hè statu u partitu croatu egemonicu salvu per un brevi periodu trà u 2011 è u 2016 induve i sucialmucratici anu riisciutu à rialzà è dopu à colapsà di novu.
Cusì, i principali partiti croati sò u HDZ, u suciale demucraticu RDS (chì hè 20 punti sottu in i sondaggi), u HNS (Partitu Populare Croatu liberale), u H.S.S. (Partitu Campagnolu Croatu) è parechje furmazioni indipendenti chì si battenu per ottene u putere in manu cù a coalition PIU (unione di Croati indipendenti) o Zivi ZID (traduttu cum'è "muru vivente", un partitu definitu cum'è populista indipendente).
Eccu a so evoluzione storica elettorale:
L'ultimi sondaggi publicati puntanu à u scenariu seguente:
HDZ 43,5%
SPD 22%
Zivi Zid 11,9%
A PIU 6,6%
altri 5,9%
Questi risultati sò in linea cù quelli ottenuti da l'attuale presidente, Kolinda Grabar-Kitarović, in 2014 induve hà spazzatu l'elezzioni presidenziale in quasi tuttu u paese:
Francia : republica laica di manca chì vira versu u centru-liberale.
U paese vicinu hè un vechju cunniscenza di i Spagnoli, chì hè statu un riferimentu in questu latu di i Pirinei dapoi anni (in particulare in i quattru decennii di dittatura spagnola induve I Galli eranu vistu cum'è una terra di libertà è di lotta di classi). A terra di a liberté, l'égalité è a fraternité campa da qualchì annu una forte crisa pulitica chì minaccia di cambià è di trasfurmà per sempre l'identità naziunale in un mudellu puliticu induve dirittu moderatu y sucialismu dà via à l'estrema diritta y u centru liberale.
Questu hè statu dimustratu da i sondaggi prima di l'elezzioni presidenziale 2017, induve u lotta dura Entre la estrema diritta y u centru-liberale di u novu criatu En Marche:
[uberchart id = ”414″]In l'elezzioni presidenziale, u discontenta di i Francesi cù i partiti tradiziunali (destra moderata di Les Republicans y sucialdemocratici di u PS), essendu eliminatu in u primu turnu cù A sinistra alternativa di Melenchon.
Prima volta:
Seconda volta:
A lotta d'oghje hè trà duie nazioni chì luttanu per ridefinisce a so identità, cunsulidanu u so sviluppu è stabiliscenu un avvene in u quadru di l’UE chì li definisce cum’è un populu, vicinu o luntanu da a so maghjina storica, ci diceranu l’anni chì venenu.
U vostru parè
Ci sò qualchi normi per cummentà Se ùn sò micca rispettati, cunduceranu à l'espulsione immediata è permanente da u situ web.
EM ùn hè micca rispunsevule per l'opinioni di i so utilizatori.
Vulete susteneci ? Diventate un Patronu è uttene accessu esclusivu à i dashboards.